Azi mi-am croit cărare pentru tine
prin spini ce rup bucăți din carnea mea
să mă aștern bandaj peste suspine
ce vin în noaptea-ți cu fiori de nea.

De grabă mare urme las de sînge
pe dor ce i-i menit să fie vis,
petală pe ram verde ce se frînge,
neauzită șoaptă fără bis.

Să te primesc un fluture pe palme
stropindu-te cu vinul descîntat,
să torn pe disperare mir de psalme
căzînd pe jilț cu rime croșetat.

Să vii cît mai curînd din neplecare
aripa din cenușă culegînd,
căci ți-am croit prin mine o cărare
și gîndu-mi l-am țesut în al tău gînd.