nu stie nimeni
pe unde intră viespile în stup
ocolind ziduri dincolo dincoace
plasele
sârma ghimpată
ciorile nu sperie
câinii s-au lățit
îmbătați de licori

în zori
au venit ploile
cutremurele
marea
copiii fug
salcâmii își sfâșie floarea

un cocon cu portari
zăbrele acoperiș din mahon cu lunetă
se vede farul
marea

stăpânul Tympului
peste zbor și zbatere
albă

viespile prin ochiul din ochi
pe reverul
Închizitorului

nu știe nimeni
cât cântărește veninul
unui
câine lungit de
aripa durerii