eu sunt un ins care insistă la suprafața apei

îmi ascunzi fruntea cu palmele

apoi îți ștergi fața repede

cu mâneca paltonului

aspră

urci în autocar ca o rază pe un perete

cu graffiti

eu visez tâmpenii

sunt un soldat rămas prizonier

într-o pădure de mosc

și sângerez

ca o grefă stoarsă

ca atunci când cineva îți sărută ochii. și te

fâstâcești toată ziua

dacă vrei

tu semeni cu o pară parfumată

când râzi

îmi ștergi fața cu un prosop alb

iar atunci

pe harta pământului scorojită

adorm cu melodia ghemuită

între genunchi

deasupra orașului norii nu cunosc ezitarea.