mă încearc-o tristețe ca un test de control
și mă simt fără vlagă și am sufletul gol
e prea mare misterul și nu pot să-l pătrund
în pahar e otravă dar rămîne la fund

am o pușcă stricată și pe țeavă un glonț
rătăcesc pe șoseaua Petroșani – Gurahonț
îmi pun țeava la tîmplă și apăs pe trăgaci
mă privesc mii de funii spînzurînd din copaci

dar nimic nu se-aude. Nici un fîs nici un poc
nicio gîrlă adîncă nu mă-nghite deloc
toate lamele-s boante nu găsesc nici un șiș
și nici votcă nu este, nici un gram de hașiș

pîn’ la urmă, de ciudă, am să beau mitilic
fi’ncă viața e scurtă și nu pot s-o explic