Dragi nepoți am să vă spun
O poveste de Crăciun!

Sus, în munte,-ntr-o căsuță,
Locuia o bunicuță
Și-un motan, tovarăș drag.
Nimeni nu-i venea în prag.
Cum privea pe geam să vadă
Fulgii mari ce stau să cadă,
Ea oftă, n-a zis nimica.
Cin’ s-o-audă pe bunica?

Știți, sosise iarna grea
Și zăpada se-așternea
Pe poteci, pe casa toată.
Sta bunica-ngândurată,
Că-mpletise bucuroasă,
La nepoți, papuci de casă.

I-a scris repede-n Ajun
Un bilet lui Moș Crăciun:
Moșule, la drum când pleci,
Rogu-te pe-aici să treci,
C-am pentru nepoți ceva!
Și cu iarna asta grea
N-au putut veni, dar lasă,
Le vei duce tu acasă
Un cadou, la nepoței,
Că-s departe-acum de ei…

Se făcuse noapte-adâncă
Și opaițul ardea încă.
Moșul nu a stat în loc
Și-a luat-o sub cojoc
Pe bunica-n sănioară.
I-am văzut pe cer, cum zboară!

Știți, sub brad, cu mâna ei,
Pentru dragii nepoței,
Să așeze bucuroasă,
Împletiți, papuci de casă!