Femeie model

Ce e femeie,oare?
Aceea ce model,
Zâmbește din reviste,
Și ne holbăm la el?
La zâmbet?Nu la zâmbet,
La ce este mai jos,
Revista nu s-ar vinde,
Și n-ar mai fii frumos,
Fără o carne,goală,
Ca șunca-n galantare,
Dar unde e,femeia?
Pe care parte,oare,
Să stea,în ce poziții?
De, yoga sau balet,
Căci vine,fotograful,
El n-are, șevalet.

El are doar o, frică ,
Să nu caștige faimă,
Să nu se vândă poza,
Nu zambetul, înseamnă,
Ceea ce reprezintă,
o preafrumoasă doamnă
Contează doar sclipirea,
aceea ca de blitz,
Ce face ca să-ți zboare,
trei nasturi de la șliț.
Zâmbetul nu mai spune,
ca mai demult povești,
Cum surâdea Gioconda
,de-a dragul să privești,
Chiar de nu ești,Da Vinci
îți vine să pictezi,
S-o memorezi în taină,
s-o fotografiezi…
Dar Luvru-l e departe
și dacă, tot te duci,
Să vizitezi muzee?
Doar dacă mai apuci,
Femei avem destule,
femei modele, zeci,
Și-arată goliciunea,
din creier,la zevzeci.
La capete pătrate,
la coade de topor,
Ce uită din prostie,
femeia-i mama lor.
E și a lor și a noastră,
e mama tuturor,
Și e model de viață,
nu carne-n abator.