Prin piept mi se plimba un plug otravit;
Erup nemiscatele ore trecute.
Ma-ntreb daca lumea deja s-a sfarsit
Sau bate doar vantul prin inimi pierdute.

Se scurge din mine tacerea in zori;
Sunt tanar, mai tanar ca insasi lumina.
Inund tot pamantul cu valuri de flori.
Nebun gradinar daruindu-si gradina.

Si plou intr-o grindina de trandafiri,
Pot fi si ninsoare, si pulberi si roua.
Sunt Eros, arcas cu sageti de iubiri,
Sunt era trecuta sau poate cea noua,

Inalte cascade ce-nmarmuresc
Si nasteri zacand prea abrupte-n copile,
Icar fara aripi pe cer ma topesc
In nopti fara noapte si zi fara zile.

Izvorul nu canta in pieptul oricui
Cand cade cenusa pe soapte de aur.
Prin ani, rataciri si sperante hai-hui
Mai caut si vechile frunze de laur.

Postum voi renaste in vremi de demult;
Memoria-mi striga in mii de sirene
Sa stau, sa privesc, sa visez, sa ascult
Cum valuri se sparg inainte de vreme.

Sunt valuri de ape sau valuri de timp,
Sunt valuri ce vin sau sunt valuri ce pleaca?
E Cronos, fugind de pe vechiul Olimp
Sau numai Neptun ce-n paraie se-neaca?

Doar luna zambeste statornic pe cer;
Padurea a fost prefacuta in lemne.
Incerc sa pictez un amurg efemer
Dar el rasarit nu mai poate sa-nsemne.