Pe drumu-nceput către moarte
Să mergi cu tălpile goale
Să simți pământul cum urcă
Încet, încet către pulpă
Pe piept ușor cum îți urcă
Spre gât scârboasele râme
Și frunzele ierbii ce crește
Să-ți gâdile părul pe tamplă
Când simți roua că plânge
Pe fruntea-ndoită de griji
Să nu faci vreun pas înainte
Să ști, în sfârșit, c-ai ajuns