un aluat al somnului
întins pe sârme
și tu chircită

în oraș se vânduseră toate umbrelele

foarte subtil se insinua nepăsarea

o plastilină orgoliul vieții

copilul curgea în tencuială
lângă ziarul îngălbenit
și visam la ceaiul din ceașca crăpată

cam asta

pe strada felinarului
o oarbă privea pe fereastră
moartea unui poet