Trei cântece de Dragoste pentru...

I. Rusia

Rusie! Tu dragă-mi ești numai la tine-acasa,
Cu-ai tăi mesteceni, râuri, mări și munți,
Cu-a tale mănăstiri , fete frumoase!
Cu bălălăici, bâline, cu-oameni culți!

Rusie tu, plină oricând de glorii:
La Kulicovo, lacul Ciud, la Stalingrad,
Borodino... și alte mari victorii
Cu ele tu –
Integritatea ți-ai păstrat!

Fet și Esenin ți-a cîntat destinul
Tolstoi și Dostoievski -n lume slava-ți cresc,
Cu Mendeleev, Cehov, tu atingi sublimul –
Feciorii tăi în veci te proslavesc!

Rusie, tară mîndră, necuprinsă
Între hotarele ce le-ai avut dintîi,
Dar te-ai lățit spre spații nepermise
Precum a juruit cel Petru-ntîi!

Întoarce-te, Rusie, la vechile hotare!
Recucerește-ți stima,
respectu-ntregii lumi –
Desjugă teritorii și popoare
Și renovează-ți faima ta cu-nțelepciuni!

Ne lasă cu Turghenev, Soljenițîn
Sa respirăm lumina libertății,
Cu decembriștii,peredvijnici , cu artistul Vițân...
Cu tricolorul tău și crucea Demnității!

Rusie, da-mi putere să-ți spulber agonia
Să vreau a fi frate cu iacutul și nenețul –
Frăția actuală ce-i impusă –
Na-re nimic cu țara-mi, România –
Baschir, tatar, calmuc să-mi pună prețul?..

Sunt eu pe-acest pământ și mândru sunt,
Frăția ta m-apropie de moarte –
De două secolei, Rusie-mi sapi mormânt,
De frații mei adevărați nu mă desparte...



II. Germania

Se spune că, odată-n pîcla vremii,
Pe malul Rinului – un popor civilizat
Din Dacia, și Doice în ghirlanda stemii
Din landuri mici –
Unul puternic s-a creat!

Cultură ai acumulat,o, Þară Mondială!
Cu Haine și cu Gheote, Bethoven...
Cu-o disciplină-a nației, totală,
Dar si cu-atac de gaze
Pe cîmpia Kompien...

Germanie, tu ai față de mine-o datorie:
Repară neghiobia
Comisă-n ani de fiul tău,
Reântregește-mi Þara – România –
Ce-a dezbinat-o Ribbentrop prin pactul sau!

Avem si noi mândrie, națiune
Cu demnitatea unui mic, dar brav popor –
Doar tu, cu-a ta străveche-ntelepciune
Șterge-ți rusinea
Față de neamul meu, multrăbdător!


III. Ukraina

Vecine drag, cu Þara-nsăilată
De frații slavi la est, la asfintit,
Cu-alte moșii din preajmă-adăugată –
Tu azi Putere-n Europa-i te-ai trezit!

Șevcenco de-ar trăi – ne-ar face parte –
El, cel iobag, atât de osândit,
Cu suflet sincer, doar pentru dreptate –
Nicicând, în veci el nu ne-ar fi-umilit!

Ai smoc tăiat – cunună pe chelie,
Simbol-ai pâinea de secară și slănina –
(Al meu e mămăliga-n dulcea Românie!)
De ce-mi ukrainizezi tu codrul și colina?

La Cernăuți, Cetatea Albă, la Chilia,
La Herța, Ismail, la Reni, Arciz
Tu lichidezi cu sânge România,
Ai brațul hulpav, ochii ți-s avizi!

Fi-i demnă la hotare, dragă Ukraină –
Te vom stima – o lume o să știe!
Mereu ukrainizezi a mea grădină
Nu respectat-ai niciodată
Româneasca mea moșie!

Petru Movilă-al nostru
Purtînd Celui de Sus harul,
Noi ți l-am dat – el ți-a adus lumină!
Tu miruie-acum, cântând Sofia Rotaru
Când Bucovina ei -- de ea-i străină!

Pe Insula Șerpilor ai pus piciorul,
Drapelul tău îl nalță
Marele poet pe nume Ivan Draci,
Dar nouă de Hotin și Secureni ne este dorul
Și de Cetatea Albă-n care calci!

Fii soră dreaptă – nu ne fi dușmană
Și hrăpăreață, tu – să nu mai cerci
Moșia noastră este suverană
Lăsată de la Ștefan pentru veci!