îmi spui să întind mâna peste acoperiș
spre aripa cuvântului
așezat între ochii de aer

să mă rog până la tine prin degetele tale
să prind culoarea roșie din pașii tăi peste somnul meu


urc peste streașini
pas cu pas înainte peste zborul încet al rugaciunii

nu mai e noapte peste umbrele noastre

mă lași să respir

ascult clopotele

se zbat să trezească orașul