de ziua mea
nu
nu mă simt o portocală
nu
nici pepene


era bine
să fii un pepene frumos
o mare de roșu peste ochii mei de om mic
nu ajungeam nici la buza tarabei

nu mă simt om care trece strada
nu mai vreau să trec străzi

mă simt un om crescut prea departe
picură vorbe prin piele până în măduvă

îmi doresc
să mă culc
în pământ
într-un cerc

cerc

cerc de pământ

în lumina platanilor
printre crengi
să îmi ajungă o porție
de cer de soare de ceață
să le gătesc
acolo
în partea mea de pământ

pământ

pământ

ar fi o zi acoperită de picături cu rășină
de muște ce cad bete de soare
o vulpe pierdută ce n-a găsit poteca spre casă
să creadă că în lumea pădurilor ei
vrăjitoarele au încurcat ierburile

ar fi o zi minunată
în locul meu de pământ

un cerc de pământ
pământ
pământ
un cerc

un cerc

un cerc de pământ