agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ Why falling (December)
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2012-01-19 | [This text should be read in romana] |
Sunt un cupidon pierdut printre morminte
In roba-mi alba ca ale lunei raze Ma plimb printre cadavre. Ele sunt ale singuratati-mi oaze Izvoare de-ntuneric si tacere. Cu sfiala ating crucile de marmura, Citesc cu atentie fiecare epitaf in parte, Caut cu grija acea faptura Ce din moarte merita trezita si pastrata in suflet mai departe. Dar prea putin timp trecut-a peste mine, Iar versurile ce-s gravate-n cruce, Sunt in slove de-al meu grai straine, Caci timpul timp nu a avut sa ma educe. Si caut cu a lui Sisif perseverenta Si caut in bezna sufocanta Si caut si afar’ si in esenta, Iar pentru ele cautarea-mi devine eclatanta Aripele-mi au inceput sa se usuce, Iar chipul meu sa-si piarda din lumina. Cat timp oare picioarele trupu-mi vor mai duce? Cat timp mai am pana-am sa cad sa pier in tihna? Sunt obosit … imbatranit, Nu mai citesc versurile-n parte Ci printre cruci alerg invinetit De-ale timpului bice si pacate. Alerg … dar suflarea-mi piere tot mai des. De cruci m-agat ca de o carja. N-am timp de stat dar nici nu am de-ales, Caci de viata in urma mea ramane-o dara. M-am saturat … m-am saturat sa caut M-apuc sa sap si din pamant sa scot Pe muzica-unui flaut Faptura ce in suflet pe veci am sa o port. Si-n timp ce sap si trupu-mi asuda Si vinele de sange se umfla sa plesneasca De imagini de-al ei chip gandul imi abunda Chipuri ce-s departe de mutra omeneasca. Sicriul ce o tine in pantecele sale Se naste cu rusine sub degetele-mi negre M-agat … urland… de balamale Smucindu-le cu ura si oroare. Sicriul se deschide si lasa sa se scurga In mainile, pe trupu-mi si ochi-mi plini de lacrimi Pamantul cel statornic plin de-ale lumii patimi Ce ma-ngroapa si transforma in vesnica sa sluga. Biet inger … Copil in straie albe ca sufletul ce-aveai Ce purul sentiment al dragostei sperai Sub cruci sa il gasesti acuma ii slujesti Pamantului hain ce totul inrobeste Si paserile cerului si viermii din pamant Si omul ce traieste zambind, urland, plangand.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy