Cupidon - un amoraș frumușel și drăgălaș,
pus pe șotii și pe șagă alege perechea dragă.

Amor fulgeră, săgeata voluptății îi dă gata,
și iubirea se strecoră ca veninu-n inimioară.

Iubirea – gingașă floare o primim și o dăruim
cu ardoare, cât trăim, celor pe care-i iubim.

Iubirea-i atemporală - auroră boreală
ce viața-nfrumusețează și o binecuvantează.

Iubirea-i vâltoare-n limpezi ape curgătoare
șerpuind unduitoare, scăldate-n raze de soare.

Iubirea este furtună, vifor sau văpaie,
este jarul ce mocnește, nu-i un foc de paie.

Iubirea-i torentul care ne prinde-n al lui șuvoi
și ne duce în ispită, în păcat, pe amândoi.

Iubirea-i lumina care ne înalță spre sublim,
forță motice a vieții, dar dumnezeiesc, divin.

Recoltând rodul iubirii ne desăvârșim deplin
și-n altarul casei noastre, cu smerenie mă-nchin.