eu nu mai pot scrie
șuvoiul se oprește undeva sub claviculă
/mi-a spus la un moment dat cineva că am
clavicule frumoase dar atât de curbe/
ana dragă
oprește-te până nu uiți de tine
ai uitat să faci ce trebuie

în loc să devin o suprafață eu
visez la ceșcuța de ceai de pe orbită
și totuși
nu asta mă face să repet aceleși
cinci cuvinte uneori
sincronizate între respirații
am învățat să le fac pe amândouă
dar numai alternativ
îmi-1-e-2-dor-3-de-4-tine-5
și o iau de la capăt până
uit de unde începe numărătoarea