Te-ai pierdut printre aburii unei dimineți
când căluțul de mare te-a luat cu el
coralii ți-au ridicat castele de vise
printre stridii
idei
am găsit doar pipa tristă
Cuba
ultimul fir din cenușe
ideal pierdut
ici o scoică
dincolo calcarul ros de valuri
elipse prinse într-o geodeză
așteptă un neutron rătăcit
cafeaua își revarsă savoarea
peste margini de fildeș
un la minor se priede
în mare unui do major
Între Copelia și Für Elise
visul insinuos coboară
aripi de vals, ropot de ape năvalnic
valuri, valuri speranțe în medicină
otravă,
tăcere
mormânt săpat de mâini străine
cu șarpele de aramă.