traversez încrucișări de linii când o locomotivă
se apropie silențios fulgerător ar putea
să mă taie
am atâtea bagaje câte nu pot duce nu știu
de ce car lucruri de care
mă leg inutil
ajung la peronul 9
trenul pornește încet
nu pot urca decât cu o parte din mine
cealaltă a rămas în
lacrima ta
printr-un geam fumuriu o privesc
ai reușit ai reușit să te
debarasezi de acele negre curele
corset în care te sinucideai cu picătura
acum poate știi cât mi-am dorit să simt
gustul acestei lacrimi
de fericire