„Pe aici, pe aici… În ghetouri…”

Aproape încă mai răsună strigătele
celor ce și-au înfipt lăncile
în lespedea sufletului.

Lacrimile ruginesc
armurile,
orbi devin ochii
care nu au văzut
verdele țâșnind de sub zăpada
înflorită
și cum pe urmele eroului
amușină tristețea.

Cine ar mai putea dezlega istoria
peșterei
în care o liră ostenește
prefăcând în stane de piatră
câinii vânătorului.