Voi care n-aveți mamă și nici tată,
Voi pentru care nu contați, doar voi,
Voi cei ce ne vedeți în alb și negru
Voi care n-aveți cruce, nici eroi.

Voi care măsurați în lume totul,
Voi care socotiți lumina-n ani,
Voi care ziceți: - După noi potopul,
Voi prieteni cu mașina, cu oamenii dușmani.

Voi cei cu pâinea și cuțitu-n mână,
Voi ce vedeți și curcubeul incolor,
Voi, ați înfipt cuțitul în inima română,
Voi ați rupt gura cu pâine, la popor.

Voi care faceți răul, findcă se poate face,
Voi ce-ați gonit tot dorul din țara mea de dor,
Voi care-aduceți boala în mințile sărace,
Și la trecut de glorii, un putred viitor.

Voi care pierdeți vremea și iernile și vara,
Voi care vă vreți idoli cu rol de Dumnezei,
Voi ce vă vindeți ieftin și numele și țara,
Și vă rugați fierbinte deși sunteți, atei.
S-a mântuit și veacul, a mai trecut o eră,
Acum, că ne cunoaștem și sunteți voi și eu,
S-o faceți mai degrabă, istoria disperă
E timpul să mai puneți pe cruce, un evreu.