La cer s-a înălțat Cuvântul
Și vorbele-au înlocuit Preasfântul.

Mai e pe lume Adevăr?
Orfan de el e azi pământul,

Atât: minciuni, trufii și impostură...
Prin creiere ne bate vântul.

De două mii de ani Îl pomenim
Dar îl batjocorim pe Răstignitul.

Capcană s-a făcut din El,
Prostit să fie tot cinstitul,

Speranță-n viața de apoi,
Umil să fie oropsitul.

Inteligențele vândute
Ne pregătesc zilnic mormântul,

Sarcastice și egoiste
În singur scop de-ași rotunji avutul.

Răstălmăciri, răstălmăciri, atâta,
Frumos a devenit urâtul,

Botoasele,țâțoasele-s la modă-
Ești nimeni de nu-ți faci implantul.

Cinstită ești și rușinoasă?
Ești proastă, fa, arată-ți fundul.

Curveți și curve sunt modelul
Demn de urmat, să știe tineretul!

Învățătura, munca, sunt poveri
Și lenea-njunghie avântul.

Avere, euro, dolari,
La scară planetară-s jaful, furtul...

............................

Iubire, gingășie, dragoste, fior?
Vreți adevărul? să vă vând eu pontul:

E poezia devenită încâlcită proză
Cum de-altfel e închipuit poetul.

...........................

Te-ai înălțat la cer,dac-ai să vii,
Ca foc să fii, să reciclezi... rebutul.