Acum că orice lucru ne desparte,
Că ne-am pierdut și dreptul de apel,
Se poate să-ți urez să stai departe
Decât cu mine-aici, dar nu la fel.

Contează mai puțin cum ne e firea,
Deși mai toți credeau că ne iubeam,
E fără rost să povestim iubirea
Atâta timp cât noi n-o mai vedeam.

Și recunosc că da, a fost aparte,
Iubirea noastră nu ieșea din pori.
Am transpirat acum de nedreptate
Că dragostea ni-i plină de erori.

Ce straniu simt că viața nu așteaptă
La fel ca înainte, când purta
Plăcerea noastră pură și intactă
Ce astăzi a pierit precum o stea.

Dar stele încă sunt pe bolta neagră,
E loc de noi și-n alte mii de părți.
Ce unică durere - atât de-ntreagă,
Nu poate fi găsită nici în cărți.

Mesajul tău îl văd în totalmente
Oricât de greu îți este să-l trimiți.
Propun o lume fără sentimente,
Propun o lume fără de iubiți.

Te părăsesc așa, deși nu-mi vine.
Duc în memorie un sublim război.
Atât de altfel lumea-i fără tine,
Atât de altfel lumea-i fără noi.