Gândirea de suprafață
modelează chipuri de marmură brută
gândirea de profunzime
scrijelește filigrane în euri camee
umplute cu eoni
căzuți din spiritul
ce-și crește eflorescențele de monade
într-o minte de boem

Realul infestat de sinistru
supurează halucinații
pe corpul realității
privirea dezvirginează culorile
așezate lasciv pe lucruri
apoi se întoarce în om
creând o realitate lăuntrică
prin care omul se mișcă bulversat și haotic

Spiritul își multiplică conexiunile
în lumea covârșită de asimptotele scabrosului
pe care se plimbă încovoiați dezaxații
la intersecția dintre rațiune și sine morbid
se află Omul
cu girueta – viața în derivă
cu gândurile prefăcute în piatră
aruncată în ochi

Entitatea personală depusă
în cercuri concentrice
în jurul sinelui efervescent
o smulg dinlăuntru
și o arunc în ochii lumii
din ei se scurge imundul vâscos
a cărui substanță creează o sibilă
cu care m-am întâlnit
pe marginea unui gând erotic

Totul ce-și multiplică monadele în uman
și nimicul cu corpusculii vidului
aureolând neputința și nimicnicia
se duelează pe peluza timpului
cu iarba – secunde
infiltrată prin hiatusuri.