pe azi nu se mai poate face mare lucru
așa că vom trâmbița
până ce un scaun va ține în brațe
o fabrică
până ce zăpada pe care a adormit un tigru
va cădea în sprâncenele unei turiste
din efes

în efes la o răscruce s-au găsit
50 de bani
câteva rodii și
o lună plină

ar fi bine ca tu să rămâi un străin
n-o să bage nimeni de seamă că ești viu
și că în tine s-au întors peștii
de pe animal planet
în apa
aceleași ape

în tine viața va rămâne
intactă ca trestia de zahăr din coreea

tu ar fi bine să rămâi
o fântână dulce în care păsările să îngălbenească
și să cadă
ca într-un loc
în care nu mai e rost

în tine moartea a rămas
ca la porțile orientului pe o câmpie
în crizanteme

tu n-o să apuci să te întorci
de unde ai plecat
și nici n-o să ajungi prea departe

pe azi nu se mai poate face mare lucru
doar să ținem
în brațe
un oraș
până ce adoarme
și ultimul înger

și să ducem vestea