Iubire de toamnă

Că deobicei în fiecare an,
Toamna vine ca un val,
Se așterne peste suflet,peste mine
Mă învăluie și mă cuprinde
Ca o menghină de melancolie.
Iubirea,iubirea e și ea cuprinsă
De acesta toamna neînvinsă.

Pentru prima dată acum
Stau singur și îndur.
La fel ca natura
Așa e și viața mea
Sunt gol la fel ca pomii,
Sunt singur la fel ca cuiburile
Îmi vine să plec
La fel ca păsările.

Frunzele cad ,eu le număr
Clipele trec ,eu mă petrec
Toamna se impune
Iubirea ta cred că apune.
Tu mă uiți, eu regret,
Că iubirea începe să scurgă încet.
Cum se simte toamna natură
Așa mă simt și eu acuma.

Ploaia cerne des,
Mă lovește ca niște săgeți
E atât de dureros și rece,
Iubirea noastră se oprește.
Toamna sălbatică
A atacat iubirea noastră
Mai rău decât o fiară.
Cât va dura toamna,
Eu te voi aștepta,
Mai mult decât așteaptă,
Natura primăvara.
Poate când toamna va dispărea,
Tu iubirea mea vei apărea.