somnul se învârte spart
în ochii plini de frica celor uitați care m-au lăsat
să trăiesc

gândurile rod în minte lacom
rup legătura și nervii
trântesc ușa

toți iepurii fug

mă deschid în scuze
la picioarele legănate de pe acoperiș

aștept dimineața și beau lapte cald
îl citesc pe Dumnezeu și cerul curge amintiri
răsfoite de mii
de ori
rămase pe buricul degetelor
urme albe