și iarăși vară- nucile pe crengi
și timp nehotărât: amar sau dulce
maci răstigniți pe a iubirii cruce
un drum prin noi- sălbatici și întregi

de mult n-a fost atâta cer topit
în ochii tăi și-n teama din cuvinte
un gard de spini și-o toamnă înainte
uitare-n mâna care te-a iubit

și crește iarba-n noi și peste noi
ne-a năpădit și grâul și neghina
ți-e albul gri, îngustă mi-e lumina
doar sufletele mai vânează ploi

și niciodată parcă n-a fost ieri
dar cum de urcă-n mine-atâta vară
abia-ndulcind a trupului povară
și dorul de înfrânte mângâieri

nici nu mai știu spre care lumi mă duci
cu tine orice timp își pierde urma
pe tâmple a-nflorit grăbită bruma
și-n iarbă, risipite, coji de nuci