sunt case în care poți intra doar cu pantofii fără șireturi
nu care cumva să te împedici, să le agăți de neoane
ori să te tragi de ele cu careva

oameni care își tatuează gândurile în Braille
și se lasă răsfoiți doar când te apropii cu o cană de cafea

prânzuri în care mănânci din farfuriile tuturor
doar pentru că ți-e dor să împarți Dunărea cu cineva

zile în care Harvard e puțin mai aproape
decât biblioraftul cu suplimente alimentare

geto dacii care nu au fost primii în teritoriu
și în fond nu vor mai fi deloc

Eva care iubește buzunarele mari
și citește stând pe cel mai drag scaun dintre toate

acum sunt pereții în care bați și-ți zâmbesc înapoi
de fiecare dată