și au venit corbi de aramă să lovească în geam
și geamurile s-au strâns ca două aripi de tânăr,
ca două oglinzi nemișcate și eram eu, erai tu,
eram noi și lângă patul nostru ploua toată vremea,
apoi ai mai fost din nou tu și o dimineață,
iar eu nu ți-am spus că atunci era marți
și nu doream decât să-mi aduci o ceașcă de cafea pe o tavă.