în telefonul meu și-a facut cuib tăcerea
vocea care îmi disloca singurătatea
m-a uitat în repetate rânduri
e timpul să-mi schimb numărul
îmi voi străbate dezamăgirea la pas
drumul se-așterne alb ca un omăt târziu
pe rana unui soldat
nicio cangrenă nu va mai țipa singură în noapte