lucrurile pe pământ au iernat
stau după sobă
ca un bătrân motan cruciat
inima iubitei arde
cu vâlvătăi de diavoli sexuali
nu o mai satură nici dracu
de la a-și crăci picioarele să primească înăuntru
falusul meu aducător de prunci

Tată,
să ne-arunci
în Raiul tău că din sicrie
nu vom mai putea scrie
această păgână poezie


fumez tutun din pipă,
halal de atâta risipă
de clipă

viața mi-a căzut în plămâni
prin mâini
și prin mâine
nu mai circulă sânge ci rachiu
posibil să mai fiu
mâine
reincarnat într-un câine