Te priveam subit prin geamuri,
Zâmbeai discret și trist
Dar nu îți puteam alina
Durerea.
Aveai un contur chiar amuzant,
Bănuiesc că așa ești tu
În interior.
Mă plimbam, și forma ta
Se schimba.
M-am întristat puțin
Știind că un geam te schimbă
Atât de mult.
Drept să îți spun,
Geamurile erau sparte,
Așa e și inima ta?
Te vedeam prin bucăți
Sparte de sticlă și eram tristă
Căci bucățile erau întunecate.
Nici măcar nu eram sigură că
Erai chiar tu.
Probabil că geamurile neconturate
Voiau să dea imaginației mele
Un contur.