Avem nevoie astăzi de credință
Dar și de foarte multe certitudini
Ca să scăpăm de chin și suferință
Prin propriile noastre latitudini

Avem nevoie pe lângă, speranță
De-a nu mistifica realitatea
Fiindcă este de mare importanță
Ca să scăpăm de promiscuitatea

Care-a ajuns ca să conducă țara
Fără să țină seama de valori
Corupția fiind beneficiara
Prin actualii acaparatori

Și mai avem nevoie de ceva,
Ce ne-a lipsit în ultimul deceniu,
Avem nevoie de a-i aprecia
Pe-aceia care au sclipiri de geniu

Fiindcă bunicul meu un biet plugar
Și-a vândut boii ca să-l dea la școală
Pe tatăl meu vestit justițiar
O fire blândă și imparțială

Iar într-o iarnă grea și cu mult frig
Când mă strângea prea grijuliu la piept
Zicea: că-n loc de-un prost cu-al său câștig
Preferă pierderea de la deștept

Nu pricepeam atunci ce moșul zice
Nici până astăzi nu m-am dumirit
Când cei deștepți n-au vrut să se implice
Iar proștii ne-au vândut fără profit

De-aceea cred că încă nu-i târziu
Să ne trezim și mult să ne gândim
Și să n-alegem iar vreun zurbagiu
Ca mai apoi tot noi să suferim