Iulia, păpușa mea,
S-a ascuns pe undeva
Și oricât am căutat,
Locul nu i l-am aflat!

Am crezut că văd odată
Pălăria dantelată
La marginea unui pat,
Dar vedeți… m-am înșelat!

Baba-oarba când se joacă,
Doar ea știe cum să facă
Să dispară în magie
Și să-mi facă farse, mie.

Învârtindu-mă prin casă,
Am găsit-o într-o plasă,
Pregătită de plimbare,
Dorind să iasă la soare.

Vai, dar cum am mai uitat
Că am scos-o din palat
Să se plimbe azi cu mine,
Nu să se ascundă bine.