și vine vremea de iubit
clare zările se apropie
ochii mei veghează
suflă stihuri și mătrăguni și gene lungi de nibelungi
veghează tipsii de argint cranii străvezii
e vremea de iubit
avem cerul în gură și palmele noastre foșnesc coamele
iepelor desprinse din apele lunii scurse toate înspre pământ
eu răpesc o floare din pomii pe sub care trec în galop de iarnă
amestecând cardinale ninsori
est de-a valma cu sud și nord c-un pic de vest

mă aflu la ușa unei cripte cu chei potrivite
scârțâie o chemare prin balamale
dar știu că vine vremea de iubit
și rupe malurile amestecate ale gurii tale
într-un surâs timid pe care mi-l dai
în brațe să-l adorm

posibil să am chemare imposibil să nu am răspuns
draga mea
e
vremea de iubit
pune urechea la pieptul meu
ascultă la ea
cum vine