a) Decăderea.


vrea să mă tulbure
să-mi dea de gândit
să-mi învețe neajunsurile
și să-mi distrugă prezentul cu certitudini
nu mă voi preschimba în bisturiul ce
crestează lumi trecute.

în momentul când existența a început să mă copleșească
am realizat că pot duce mult.
sunt de cursă lungă
un mort împlinit cu sine


de sub geamul izbit de vânt
mesajele mă ronțăie precum șoarecii.
pielea scrâșnește cu viteza sunetului
scriu poeme cu creion sanguin
degetele sunt mânjite,
murdăria, la fel.

b) Sibila.

chipul tău conține trinitatea căreia vreau să mă rog
zâmbetul de hârtie a început să dureze
lumea are motive de acum să creadă
cosmosul e pretextul care ne înconjoară.

găsesc răscrucea vânturilor
între sânii tăi
e ziua perfectă
Emily Bronte nu-i acolo.

am motive să trag aer în piept.
buzele tale.
m-au chemat înăuntru
ca niște cuvinte.
m-au făcut să tac.