Politica, este ceva
Ce fiecare individ
Îl face în favoarea sa,
Sub flamura unui partid.
Că este-așa nu-i un secret,
Doar că, se lucrează discret.
Iar pentru a se demonstra
Că lucrurile stau așa,
N-avem decât să ne-amintim
Ce era ieri, în comunism
Și ce-i azi, în capitalism:
Mai ieri, tovarășul Cutare,
Simplu muncitor, dar care
Ca P.C.R.-ist a demonstrat
Că este foarte devotat
Partidului, e promovat
Într-o funcție de mare
Răspundere, deși nu are
Decât trei clase primare;
Azi, același ins, Cutare,
A căzut tot în picioare
Și, voios nevoie mare
Merge în continuare
Pe cunoscuta cărare.
Numai că, acum el poartă
Alt drapel, în altă barcă,
Dar le schimbă și pe ele
Când interesul i-o cere
Pentru c-acest pui de lele
Trece, fără remușcare,
Urgent, la altă grupare
Dacă-i dă un os mai mare.
Astfel, pe plaiul mioritic
S-a născut un turism politic
Care, cum nu-i sancționat,
Se va dezvolta ne-ncetat.
De-aceea, astăzi s-a ajuns
La situația de plâns
Când, orice partid, mic sau mare
Nu are numai o culoare,
Ci este, n-o spun numai eu,
Asemeni unui curcubeu,
Adică, ceva dispersat.
De-aici, ce-avem de învățat?

Cine-i policalificat,
Are numai de câștigat.