Cu trompeta-nchisă peste zi
Ascunzându-se mereu de soare
Parfumată ne va ameți
O regină a nopții pe răcoare

Care se deschide pe-nserat
Cu petalele-i înmiresmate
Arătând ce mult s-a bucurat
De-ntunericul adus de noapte

Noaptea-n care singură tronează
Răspândind în jurul ei parfum
Când o lună palid luminează
Pentru cei ce bâjbâie pe drum

Amorțiți de frig și de parfumuri
Greierii și-au anulat concertul
Și nu mai cutreieră pe drumuri
De când toamna n-a plătit biletul

Și de când începe să se-așeze
Bruma cu cristale argintiii
Pe regină s-o intimideze
Anunțându-i friguri și mai și

Doar că ea rămâne zâmbitoare
Toată noaptea până dimineața
Când reginei nopții, mândră floare,
Soarele-i închide iarăși fața