Mai ieri, corupția era
Ceva ce nu se practica
Decât la scară foarte mică
Pentru că, la o adică,
Cel prins cu ocaua mică,
Era repede arestat
Și una-două, condamnat.
Iar judecata se făcea
Rapid. Nu se tergiversa.
În plus, cel prins cu mâța-n sac,
Era iute deposedat
De toate bunurile care
Le avea. Fără-ndurare.
Astfel, răul era tăiat
Din rădăcină. Și-ngropat.
Astăzi însă, din păcate,
Lucrurile sunt schimbate:
Corupția a devenit
Un cancer de nestăvilit.
Orice persoană-n funcție
Cu puteri de decizie,
Nu dă nici o aprobare,
Pe nici un fel de lucrare
(De construcții, asfaltare)
Solicitanților care
Nu umblă la buzunare
Și-i dă lozul cel mai mare
Însă, cel care-a plătit,
Nevrând să fie păgubit,
Și pentru că nu este prost,
Bagă mita-n prețul de cost.
Iar efectu-i devastator
Și-n detrimentul tuturor:
Crește prețul produselor,
Sufocând pe consumator.
Iar fenomenul ia amploare
Și-i extins, precum se pare,
De la micul funcționar
La cel mai înalt demnitar,
Care astfel se-mbogățesc
Peste noapte și se fălesc
Cu bogăția nemuncită,
Cu truda de ocnaș plătită
De bietul muritor de rând
Care-și duce viața plângând.
Dar răul merge și mai departe
Și-l regăsim in mai toate
Sectoarele de-activitate:
Alegerile-s finanțate
Cu bani negri și-aranjate
Așa încât, cel ce-a plătit
Să fie ales. Negreșit:
Rău e și la sănătate
Unde, câtă răutate,
Medicamentele-s furate;
Cam la fel e-n învățământ
Unde, păcat de-acest cuvânt,
Unele diplome de BAC,
Chiar unele de doctorat,
Sunt, adesea, falsificate
Iar, uneori, prea ușor date;
Și mai rău e-n justiție
Unde, fără discuție,
Traficul de influență
N-are nici o concurență.
Și unde-i vedem implicați
Chiar pe unii magistrați.
Dar nu numai corupția
Ne face viața foarte grea.
Ne confruntăm cu înc-o boală
Primejdioasă, chiar letală:
Evaziunea fiscală.
În acest joc sunt implicați
Prea mulți dintre-ai noștri bogați,
Care tot uită să-și plătească
Datoria cetățenească
Privind impozitul pe venit.
Și o face în mod voit.
Astfel, bietul buget de stat
Care și-așa-i anemiat,
Din zi în zi e mai sărac.
Concluzia deci, este clară,
Ca mătrăguna de amară:
Corupția și-evaziunea,
Periclitează națiunea.
Așa fiind, nu ar fi cazul
Să schimbe cineva macazul?
Că doar avem conducători
Plătiți cu mii de verzișori
Care-au jurat de-atâtea ori
Că ne scapă de „lipitori“.
Þineți-vă deci de cuvânt,
Dați cu hoții de pământ
Și care-i prins cu mâța-n sac
Să fie iute judecat
Și tot iute deposedat
De toate bunurile sale.
Simplu. Și fără osanale.
Și să nu-i mai întemnițați
Că-s mulți, și nu pot fi cazați.
În plus, și hrana ar costa
Iar banii, din buget s-ar lua.
De ce atâta dandana?
E destul deci dacă le luați
Averile și să-i lăsați
Să trăiască din munca lor,
Să vadă cât e de ușor...
Și altceva s-ar putea face
Și țara ar trăi în pace:
Averea lor acumulată
Prin fraudă, deci, trucată,
Să fie impozitată
Progresiv, după valoare.
Ce ziceți? Cum vi se pare?
Dar faceți ceva domnilor.
Gândiți-vă și la popor.
Alegeți voi soluția
Căci, dacă tot veți dormita,
Mulțimea vă va condamna.
Vă vor face părtași la toate,
Adică la complicitate.

Când nu-i tratat în prima fază,
Cancerul trece-n metastază.