să pun capăt cumva acestui război rece tăcut
în care fiecare din noi stă cu arătătorul armat
să schimb această întâmplare predestinată
unde așteptarea eonică ne scufundă încet
cu inelarele doar cruțate să împungă cerul
cerșind clemența începuturilor de lumi androgine
ți-aș deveni iubito trup ghemuit de frici ancestrale
sub alunița sânului stâng să-mi număr fericirile tartinabile
dimineața în patul tău lângă ceai
dar continui să mă prefac a nu exista
păstrez oglinzile acoperite
îmi șterg meticulos amprentele de pe fiecare sărut străin
din principii bolnăvicioase
concepute de filozofi repetenți la eternitate
incapabil să mă trezesc dintr-un vis anonim
fără finalitate previzibilă

dar poate suntem doar spectatori clandestini
pe rânduri diferite la un film infinit D
cu singurătatea în rol principal
iar pe hol dumnezeu vinde popcorn
numai celor cu bilete rezervate online