S-au trezit din somnul lin,
Și cu dor de cânt în cor,
Rândunele un sobor,
Triluiesc de mă înclin.

Vesel, sturzul a raspuns
Din stejarul ramuros,
Cu un fes pătat și ros,
Apoi iute s-a ascuns.

Pupaza cu moț săltat,
Printre pale de zefir,
Văzând cucu-n zarafir;
În duet au tot cântat!

Dintr-un fag umbros de fel,
Pitulicea cu cioc mic,
Cu un rubiniu ilic,
Ciripește cu mult zel.

Graurul pestriț, pitic,
Înghițind cireșe dulci,
Să le vezi nu mai apuci;
Vine-n zbor cântând peltic.

Turturelele perechi,
Tresaltând din mângâieri,
Au cântat ca-n alte veri,
Melodiile străvechi.

Cu umbrelă unică,
Admirând roua din flori,
Cipercuța din răzori,
Reproșează cinică:

-Faceți zarvă ca la bâlci!
Mi-ați trezit al meu fecior,
Și îl legăn pe-un picior,
Că-i bolnav și are gâlci...

”Nani! Nani! puișor,
Dormi pe roua zorilor,
În mireasma florilor,
Nani! Nani! dormi ușor!”