cântam viața în templul fragil al fiirii

liniștea parcă se mai liniștise în mațele timpului

gunoaie de vreme veneau sub armura ex temporalului

tăcerea va mai tăcea înspre amiază. în sloi de mine

se găsesc intemperii de clipă

lași urmă până la lăcrimare

vrem pace pentru a putea purta război