La patru ace, încostumați
Cu zâmbetul în zeflemea,
La muncă marți ori miercurea,
Neam de cățea, de jagardea…
În lanț să fiți legiferați!

Scrobiți și-n gât încravatați,
Țanțoși, trecând cu leșul zilei,
ÃŽn dispreÈ› privind poporul milei
În țara mitei, șpăgii, pilei…
În foc pieriți legiferați!

Mă jur, cu-ai mei, popor de frați,
Să vă blestem și pe copii,
Să putreziți cu toți de vii…
Doar ochi deschiși și sângerii
Să-i aveți hoit… legiferați!

Canalii, să vă îmbuibați,
Vă înjur, Christosul mamei voastre,
Că neamurile-mi luați de proaste
Și credeți tot ce-s, îs ale voastre…
În ștreang, să fiți legiferați!

Doctori, în șpăgi școlarizați,
Profesori, ascunși proxeneți,
De bogății pe viață beți,
Ce țară vindeți, precupeți…
Vă scuip, parșivi legiferați!

Fără conștiință, scelerați
Până și moarte să pretindeți
Și suflet de român să vindeți,
Păduri, spitale să aprindeți…
Moartea să vi-o legiferați!...

De viață… oricum handicapați!

Și-n stradă, de popor lăsați,
El va renaște iar cămine,
C-au mâini și creier, ca și mine
Și, mamă, țară ni-s divine…
Pe dracu să-l legiferați!!!
03.02.2017