În interiorul sufletului meu se regăsește o spaimă
Un cutremur mic ce se resimte la scară largă
Cine și-a făcut culcuș la mine-n cap?
Nu pot evada și nici nu-l pot vedea
O alienare ce o sperie si pe Ea
Își întinde brațul pentru a mă salva.

Și ce păr, parcă-i de fum
O mireasmă de pin se resimte când face piruiete
Vrea să-mi facă un cadou un ceai de mușețel
Pentru că Ea știe cel mai bine ce-i în sufletul meu.

O ador pentru că nu mă lasă
Iubirea ei se-ntinde peste mine precum o plasă
Iar eu noaptea mă rog să nu fie un vis
Căci daca o să fie atunci eu o să blestem tot ce-i nescris.

Te ador din interiorul sufletului meu rătăcitor
Tu copilă ești precum cerul peste corpul meu
Și câtă voluptate în ale tale vorbe și priviri
Mi-ai alinat până și cele mai crunte amintiri.

Și în fiecare seară eu te sărut doar prin cuvinte
Iar tu mă-nchini c-o îmbrățișare
Când eu căzut în poala ta fug de tot ce-i crunt și dezolant
Tu copilă, te salvezi prin inocență
Precum un prunc în a lui esență.