tu chiar că ești
femeie
o femeie fără numitor comun
și este firesc adesea să te reinventezi
ori de câte ori te cauți în oglinzile doar de tine știute
vreme în urmă țineai mult să pari cerebrală
o altă zi vaporoasă, exuberantă
mai ieri, ocupată sau chiar absentă dar să știi
că am surprins
cât de greu îți mascai un surâs când invocai
o imaginară migrenă
toate alter ego în care te transpui
îmi creează dubiul și sensul vinovăției cumva
că te-am înșelat de atâtea ori
cu tine însăți