aș vrea să fiu portar
toată lumea m-ar saluta dimineața,
poate chiar mi-ar povesti
despre copii, dureri omenești și leacuri,
aș putea privi umbra copacului
mutându-se de-a lungul zilei
în ritmul scurgerii timpului
poate aș avea și o mâță tărcată
tolănită pe asfalt la soare
ce s-ar spăla pe mustăți la ore fixe
ca într-un roman familiar

aș cere fiecăruia în schimbul trecerii
să îmi spună ce sunet are glasul
omului pe care îl iubesc
și ce culoare avea ultimul fluture
pe care l-au văzut
iar la capătul zilei aș merge bucuros
după lună
călcând punțile pe care le face peste ape,
cu grijă să nu se tulbure