Azi pescărușii nu mai pot să zboare
Și nici busola nu arată Nordul,
S-a colorat în roșu tot fiordul,
Iar curcubeul plânge că îl doare

O aripă ce s-a topit, din ceară
I-o făurise-un meșter plictisit,
Dar materialul moale-a fost croit
Să poată fi purtat de-o stea polară.

Un albatros se spală de cenușă,
S-a rătăcit în primul labirint
Atras de-o stea ce alerga ghidușă
Și i-a promis o sticlă de absint.

Azi nu mai sunt nici scoici pe plaja goală,
Mesajul tău din sticlă s-a udat
Și soarele parcă-i puțin ridat,
Doar vântul bate fără șovăială.