Luna joacă umbre la ferestrele casei
vântul amestecă lumina-i rece,
satul își pune capul pe ziua de mâine
și doarme,
în poemele mele-i tăcere de văduvă
într-o casă părăsită.

într-o noapte am citit în stele
de parcă nu aveam ce citi
și apoi am scris pe o pagină
în versuri
întâlnirea mea cu dragostea
căzută din cer.