aș face-o roz și
îndepărtat aș face-o
să tremure timpul
să-și adune ghețurile
toți oamenii de zăpadă din lăuntrul lăuntrului nostru
toate artificiile și inima ochilor zbenguindu-se în oceane
să adune
jumătate-om-jumătate-femeie
preaplinul iernii noastre
dinainte de-a ne fi născut

să pășim!

te-aÈ™ putea iubi
cu praful sicilian cu toată arsura cu tot Sudul și
mărăcinii trandafirii crescuți printre degete
cu toate căruțele bătrânilor invadați de vreme
sprijinindu-și zâmbetul într-un rest de mustață
într-un rest de smochină
UITE CUM VINE ETERNITATEA!!!
odată cu stolurile mele de dropii
câmpene convinse de bunăvoie rătăcind în stepa albastră din tine
în crochiul manșetelor parfumat ascunzându-te
cu olimpul tău cu tot
cu toți zeii
cu glasul hodorogit articulându-se tandru
tandru și tânăr
te-aÈ™ iubi
cu vorbele-ți dialectale
de neînțeles pentru restul
desculță
te-aÈ™ iubi
așa cum o fac toate nălucile
într-o depărtare
aș umple casă
să-i treci pragul
ia și visul ăsta
cândva era o magnolie
cândva eram o magnolie...