Noaptea s-a scuturat de pe umerii cerului,
odată ajunsă pe pământ se îmbracă-n întuneric,
nu știu unde o să fiu când mă cauți
poate o să mă ascund după cuvinte,
fiecare își joacă-n viață, rolul.

Nimeni nu mă scapă din ochi
port necicatrizată rana
închisă-n suflet cu cercuri de tăceri.

Tu strângi în palme dragostea departe
ca pe un trup subțire,
mă tem să nu-ți alunece printre degete
pentru că nu aș putea să sufăr mai mult.