Sunt eu cu mine însămi.
De ce mă tem oare?
Din vise au rămas fărâmi
Trecutul încet moare.

Cine sunt și ce-am fost
Ce voi fi? Până când?
Nu mai au niciun rost
E pustiu la mine-n gând.

Aș putea să mai fiu
Tot ce n-am fost odată
Dar e mult prea târziu
Nu voi fi niciodată.

De vorbă cu mine șed
Într-un dialog absurd
Și mă mint sau cred
Că Dumnezeu e surd.

Sunt eu cu mine însămi.
De ce mă tem oare?
Spre cer nu sunt vămi
Și albul e o culoare...